Afaceri pe autostradã

Expropriaþii învaþã pe banii Bechtel la ce sunt bune despãgubirile

Compania Bechtel a sponsorizat un proiect-pilot, prin care expropriaþii de pe traseul Autostrãzii Transilvania din comuna Floreºti au învãþat sã investeascã banii în afaceri. Proiectul urmeazã sã fie implementat ºi în comuna bihoreanã Chiribiº. Clujenii au fost interesaþi de agroturism, dar ºi de instalaþii sau ateliere de mobilã ori croitorie.

“Noi absorbim personal numeros din zonele prin care trece autostrada, iar când vom termina, este bine ca acest personal sã fie absorbit în investiþii locale”, a arãtat Catrinel Grigorovici, directorul Departamentului de relaþii comunitare din cadrul companiei Bechtel.
“Este bine ºi ca aceste afaceri sã se plieze pe nevoile muncitorilor, ca aceºtia sã aibã unde sã bea un suc, sã mãnânce ceva, o pensiune. E o oportunitate”, a mai subliniat Grigorovici. Compania Bechtel a sponsorizat cu 6.500 de euro derularea unui program de training în judeþul Cluj, cu acest scop. Programul a fost derulat de Fundaþia Danis Consulting, în comuna Floreºti, satul Luna de Sus.
“E un proiect-pilot. Localitatea nu a fost aleasã întâmplãtor, am fãcut unele studii. Ne-a interesat sã fie o infuzie de capital, datã de despãgubirile pentru terenurile peste care trece autostrada, vârsta potenþialilor beneficiari. Ideea proiectului a fost sã îi învãþãm pe aceºti oameni sã îºi gestioneze resursele financiare”, a explicat directorul Fundaþiei Danis, Cordelia Bãdescu.

Sãtenii, greu de urnit
La proiectul din Luna de Sus au participat 22 de persoane, care au învãþat cum sã îºi gestioneze banii în urma cursurilor de educaþie financiarã, 13 dintre ei ºtiu cum sã îºi înceapã o afacere ºi 6 au întocmit deja câte un plan de afaceri.
“Planurile de afaceri se referã la douã pensiuni turistice, un atelier de mobilã, un atelier de croitorie, o societate de dezinsecþie ºi una de instalaþii”, a arãtat principalul trainer al proiectului, Sanda Anca. Potrivit acesteia, cel mai dificil a fost sã îi convingã pe localnici sã participe la cursuri.
“Pe mãsurã ce înaintam cu proiectul, s-au arãtat mai mulþi interesaþi”, mãrturiseºte Anca. “Oamenii sunt obiºnuiþi sã þinã banii sub saltea ºi riscãm ca infuzia de capital datoratã autostrãzii sã se piardã”, a motivat Grigorovici.

Bechtel vrea sã educe subantreprenori
In completare, reprezentanþii Danis ºi Bechtel au arãtat cã astfel de programe ar putea fi implementate ºi în alte zone unde se fac exproprieri, pe traseul centurilor de ocolire, de exemplu, sau în zone unde se realizeazã investiþii majore, cum este cazul Nokia, la Jucu.
“A doua zi dupã exproprieri apar termopane ºi Logan-uri. Banii nu sunt investiþi în ceva sustenabil, ci sunt consumaþi”, aratã Grigorovici. De asemenea, un astfel de proiect nu vizeazã doar persoanele afectate de exproprieri, ci ºi pe acelea care se întorc de la muncã din strãinãtate. In continuare, Danis ºi Bechtel doresc sã ofere sprijin participanþilor la program pentru a-ºi derula afacerile.
“Vrem sã implementãm un program de mentoring, prin care sã îi punem în relaþie cu reprezentanþi ai unor mari companii ºi reprezentanþi ai bãncii. De exemplu, un specialist de la Bechtel îi poate învãþa tot ce trebuie sã ºtie o societate pentru a deveni sub-antreprenorul nostru: cum sã participe la licitaþii, protecþia muncii etc.”, a arãtat Grigorovici.

“Planul de afaceri e asul din mânecã”
Anca Jakab susþine cã a învãþat foarte multe ºi a cãpãtat mai multã încredere pentru a-ºi dezvolta afacerea, o pensiune turisticã.
“Asul din mâneca acestui curs a fost planul de afaceri. Cu acesta poþi merge la o bancã, poþi accesa fonduri europene”, a declarat Jakab. Un alt participant la program este A.O., de 25 de ani, care deþine o societate de deratizare.
“Am elaborat un plan de afaceri ºi astfel am reuºit sã îmi ordonez gândurile ºi ideile. Am înþeles exact ce am de fãcut în continuare, care îmi sunt obiectivele pe termen scurt ºi lung ºi ce ar trebui sã fac pentru a le atinge”, a declarat A.O.
Potrivit reprezentanþilor Danis, A.O. participã acum la etapa de consultanþã individualã a programului, pentru a-ºi extinde afacerea. (Innes Radu)