Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania a trimis marti o preciare referitore la articolul publicat astazi de Ziarul Financiar in legatura cu autostrada Transilvania. Publicam in continuare textul integral al scrisorii:
"Referitor la articolul "De ce sunt cheltuiti bani pe trasee fara trafic? La o luna de la inaugurare, soferii spun ca autostrada Transilvania e goala si ca se circula "lejer" , aparut in "Ziarul Financiar", facem urmatoarele precizari:
Proiectele de autostrazi dispuse pe directiile majore de transport din Romania (Coridorul IV paneuropean Constanta - Bucuresti - Pitesti - Sibiu - Deva - Arad - Nadlac si Culoarul Autostrazii Transilvania: Brasov - Tg. Mures - Cluj - Oradea), sunt gandite sa functioneze la eficienta maxima prin atragerea fluxurilor de trafic de medie si lunga distanta. Ca orice proiect de infrastructura rutiera cu flux de trafic neintrerupt, autostrazile se adreseaza vehiculelor care parcurg distante lungi de transport si vizeaza in mai mica masura traficul local.
Prin urmare, in etape intermediare de dare in functiune a sectoarelor de autostrada, este de asteptat ca traficul deviat / atras sa fie mai mic, comparativ cu situatia in care autostrada este operabila in intregime, sau, cel putin, pe sectoare majore.
Prezentarea unei situatii punctuale, cum este cea prezentata in articolul la care facem referire, nu face decat sa denatureze lucrurile si sa deformeze realitatea.
In schimb, printr-o analiza logica, pe termen mediu si lung, se pot constata imediat beneficiile reale pentru utilizatori si pentru mediu aduse de finalizarea unui proiect de infrastructura rutiera avand o asemenea importanta, cum este Autostrada Transilvania.
In cazul de fata, Sectorul Autostrazii Transilvania Turda - Gilau se adreseaza, in aceasta etapa de realizare a autostrazii, in special relatiei de trafic Turda - Cluj-Napoca - Gilau, care in prezent foloseste sectorul de drum existent DN 1. Este de asteptat ca intre aceste limite (noduri) se vor folosi in continuare, doar temporar insa, reteaua de drumuri existente (in speta, DN 1).
Pentru orice autovehicul care are plecarea si sosirea intr-una din aceste aglomerari urbane (Turda si Cluj - Napoca) este nerentabila folosirea segmentului de autostrada, in conditiile in care costurile deplasarii sunt evident mai mari (aici includem si costul cu durata de parcurs). Sectorul de autostrada Turda - Gilau atrage in prezent relatiile de trafic de lunga distanta, care parcurg trasee cu punctele de plecare situate dincolo de limitele sectorului DN 1: Turda - Cluj Napoca, precum si vehiculele grele care prefera sa evite dificultatile sectorului de drum existent.
Justificarea realizarii si punerii in functiune a sectorului de autostrada Turda - Gilau in lungime de 42 km este data si de reducerea poluarii mediului in municipiul Cluj-Napoca precum si de imbunatatirea fluentei traficului prin scoaterea vehiculelor grele care tranzitau acest municipiu.
Asa cum s-a mentionat anterior, Autostrada Brasov - Oradea va functiona cu eficienta maxima dupa darea sa in exploatare pe intreaga sa lungime. In aceste conditii, conform Studiilor de trafic realizate, la momentul de dare in exploatare a intregii autostrazi se estimeaza un numar mediu zilnic de aproximativ 18.000 vehicule fizice (pe sectorul Tg. Mures - Cluj) si aproximativ 15.000 vehicule fizice (pe sectorul Cluj - Oradea). Conform Scenariilor de Prognoza, este de asteptat o crestere anuala a traficului atras de Autostrada de cca. 4 - 5%; prin urmare, la nivelul anului de prognoza 2030, se asteapta inregistrarea unor valori de trafic de peste 35.000 vehicule fizice / 24 ore, valorii medii zilnice anuale.
Conform reglementarilor tehnice in vigoare, autostrazile, ca dealtfel orice proiect de infrastructura rutiera, sunt proiectate astfel incat sa atinga traficul la capacitatea de circulatie pentru care este realizata intr-o perioada de perspective de 15-20 ani.
Valorile de trafic inregistrate si redate in articol (aproximativ 9.000 de vehicule fizice care au folosit sectorul de autostrada) sunt rezonabile si justifica modul in care a fost gandita prioritizarea constructiei Autostrazii Transilvania pe sub - sectoare, in conditiile in care relatia de trafic Turda - Cluj se desfasoara cu dificultate pe reteaua de drumuri existenta, cu toate problemele care decurg din asta (in special cea data de numarul foarte ridicat de accidente rutiere, unele cu pierderi de vieti omenesti, care intervin pe DN 1, intre cele doua Municipii).
Comentariul unuia dintre soferi referitor la lungimea traseului Cluj - Gilau - Turda de 58 km pe autostrada comparativ cu lungimea traseului Cluj - Turda de 29 km pe DN 1 este tendentios pentru ca este ilogic sa te deplasezi de la Cluj la Turda pe Autostrada prin Gilau, acest sector de autostrada fiind realizat pentru a servi ca o varianta de ocolire de la Gilau la Turda si invers.
Referitor la concurenta si gradul de atractivitate al celor doua Coridoare majore de transport (Coridorul IV si Autostrada Transilvania) dorim sa facem precizarea ca toate studiile strategice de trafic privind dezvoltarea retelei de autostrazi din Romania, realizate de catre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, au aratat faptul ca fiecare din aceste directii de transport are propriul segment de cerere tinta la care se adreseaza. Prin urmare, ele vor functiona independent si isi vor dovedi rentabilitatea prin satisfacerea nevoilor utilizatorilor, in conditii de confort si siguranta. Cele doua proiecte de autostrazi nu se exclud reciproc iar modul in care se desfasoara in prezent circulatia rutiera pe reteaua de drumuri publice din Romania arata cu prisosinta necesitatea prioritara de finalizare a ambelor investitii.

Afirmatia referitoare la inchiderea autostrazii pentru realizarea de marcaje si montarea de garduri de siguranta este neadevarata, marcajele rutiere fiind finalizate in momentul inaugurarii - respectiv 1 decembrie 2009 iar gardurile de siguranta au fost completate acolo unde s-au furat - lucru care credem ca era necesar pentru asigurarea sigurantei circulatiei".